In odaie rece de la Sofitel,
> Proasp?t dat?-afar? din vechiul castel,
> Plange si suspin? puria domnit?,
> C? se-mpute treaba, nu-i mai merge fit?;
> Elan Schwartzenberg, sotul m?sc?rit,
> De boema nimf? s-a cam sictirit,
> Si i-a dat cu flit. i-a suflat in vele,
> Invitand-o sincer s? doarm? sub stele.
> Asta s-a-ntamplat, dup? ce n?iada,
> A vrut s? se-ntoarc?. stiti cum tiind coada.
>
> Despre noaptea aceea, noapte de b?nat
> Iat? ce si cum s-ar fi intamplat:
>
> Latr? canii-n curte, noaptea jum?tate,
> La castel in poart? oare cine bate?
> - “Eu sunt, Svarti drag?, fosta sotioar?;
> Eu, si vreau acas?, ca odinioar?!
> Jur c? nu mai plec, nu de ast? dat?.
> Fie-ti dar? mil? si primeste fat?!
> Hai, deschide poarta. c? mi-e frig de mor,
> Vantul sufl? rece. vreau in dormitor!”
> Elan st? si-ascult?. ii deschide poart?,
> Si vorbeste astfel c?tre ex consoart?:
> - “Ce zici Mihaelo? Vrei encore une fois?
> Nu mai “blugi cu penis”? Nu menage a trois?
> Gata zbenguiala? Vrei s? fii iar doamn??
> Ap?i fata tatii si-a lui Ayan mam?.
> S? te-ntorci dr?gut? la Otilu t?u,
> C? el e potentul. io is b?b?l?u!
> Si s? uiti de mine si milionul meu,
> Nu mai cred in tine. iaca, mi-s ateu!
> Cat priveste pruncul ce mi l-ai f?tat,
> Nu vreau ca s-ajung? vreun copil ratat,
> Ce st?-n zece case, p-unde st? si m?-sa,
> Si-are zece tati, cu cari umbl? dansa.
> Asa c? te rog, de mai ai gandire,
> Barem cate albe dar vopsite fire,
> S? aduci copilul si s?-l lasi acas?,
> S? am grij? singur ca normal s? creasc?.
> Apoi piei n?luco! Fugi in lumea ta.
> Fii o piti bun?! C? mam? esti rea!”
>
> In odaie rece de la Sofitel,
> Proasp?t dat?-afar? din vechiul castel,
> Scrie Mihaela, clocotind in spume,
> O depes? trist? c?tre-ntreaga lume;
> Poate-o crede tara si poate-o ajut?,
> C? ea e un victim. Elan e o brut?!
> Nu mai vrea nimica, doar s? fie pace!!!
> .
> Ce spuneti de dansa, bini ori r?u face?!
(more…)